Slide background Image layer

Îngerul în trup. Sfântul Macarie cel Mare, Egipteanul

Creştinii ştiu că sufletul este mai de cinste decât toate cele create, pentru că doar omul a fost creat „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Ia seama cât de mare este cerul şi pământul, şi cât de mari şi slăvite sunt creaturile care se găsesc deasupra acestora! Omul însă este mai cinstit decât ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Realităţi pe care nu trebuie să le uităm

Realitati pe care nu trebuie să le uităm: ispitele, păcatele noastre, vicleniile demonilor, amintirea morţii, pocăinţa noastră, mântuirea noastră, judecata, veşnicia *** Cercetând Sfânta Scriptură vedem că se vorbeşte foarte mult despre diavol şi despre lucrarea lui, ca şi despre Hristos şi lu...

Vezi detalii
Slide background Image layer

In pragul bisericii. Întrebări şi răspunsuri

În această carte sunt adunate întrebări, care îi apar cel mai des omului în calea către Biserică. La aceste întrebări răspunde un propovăduitor şi publicist contemporan, ieromonahul Macarie (Marchiş). Odată părintele Macarie a fost întrebat: De ce există în Biserica Ortodoxă atâtea lucruri inutile, ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Calea familiei

Familia este o minune imposibil de explicat, deşi se fac o mulţime de încercări în acest sens. Gândiţi-vă: doi oameni necunoscuţi, străini unul celuilalt, absolut diferiţi – bărbat şi femeie – se întâlnesc, comunică o vreme oarecare, apoi încep să trăiască împreună, să doarmă împreună, să nască copi...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Mamele eroine ale Sfinţilor Trei Ierarhi

Emilia, Nona şi Antuza au fost cele trei mame eroine care prin viaţa lor s-au învrednicit de bucuria de a fi trecute în rândul sfinţilor. Acestea au primit cununa cea neveştejită a slavei veşnice, dar şi laudele, cinstirea şi recunoştinţa creştinilor, pentru că familiile lor au dat mulţi sfinţi Bise...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Părintele Paisie Aghioritul. Biografie povestita pentru copii

Are Dumnezeu transmisioniști? Părintele Paisie ne-a încredinţat că are! Sunt monahii, care trimit prin rugăciunile lor mesaje la Dumnezeu, dar şi mesaje de la Dumnezeu către oameni. Unul din aceşti transmisioniști este şi Părintele Paisie. Viaţa lui plină de nevoinţe ascetice, iubire înflăcă...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Problemele căsniciei. Sfaturi pentru o convieţuire armonioasă

- Părinte, o să mă credeţi? - Spune! - Eram la lucru, frântă, eram plictisită că trăiesc şi aveam o uşoară depresie pentru toate cele ce se întâmplă în viaţa mea. - Şi? - Şi mi-a telefonat soţul meu şi mi-a spus doar: "Bună ziua, iubita mea dulce!". Şi toate s-au schimbat. Am înviat! Din aceste ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Cuvânt la Nașterea Preasfintei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoar...

Bucură-te, sălăşluirea lui Dumnezeu, ce ai cuprins în pântece pe Cel necuprins întru toate, în mâna Căruia sunt toate şi însăţi tu eşti în mâinile Lui. Şi graiul este de necuprins cu mintea, şi gândul, de neînţeles. Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, singura roabă a Fiului său şi îndoită în fire, pentru...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Educarea copilului întru credință Vol II. Probleme dificile de educați...

Inima copilului ar trebui să fie deschisă pentru Dumnezeu mai mult decât inima adultului. Însă în viaţa reală părinţii atenţi se confruntă de obicei cu nişte fapte triste. Spun „atenţi”, pentru că adesea aceste probleme pur şi simplu rămân neobservate, cu mirare fiind văzut abia rezultatul – lipsa d...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Noul Mucenic Hariton de la Mănăstirea Ţrna Reka. Viata si marturii

(…) Sufletul curat şi neîntinat al Noului Mucenic Hariton şi-a luat zborul în lăcaşurile cereşti ale Domnului său, pe Care L-a iubit şi pentru Care atât de mult a pătimit. Războiul a fost câştigat, alergarea a fost săvârşită, credinţa păzită, iar pe biruitor îl aştepta în Ceruri cununa dreptăţii (cf...

Vezi detalii

Amintiri despre Gândirea


19.00 18.05

Autor: Crainic, Nichifor

Editura: Floare Alba de Colt

Format: 11/20

Pagini: 112

ISBN:

„Știi ce lucrez acum? Niște amintiri despre «Gândirea», revista cea mai ponegrită de aproape 30 de ani încoace. Nu se vor publica desigur cum nu se publică nimic din manuscrisele mele. Dar vreau să rămână pe urma mea imaginea acestei reviste așa cum a fost.” (Nichifor Crainic către Pamfil Șeicaru, care se stabilise la Madrid, 19 iulie 1971.)

Aceste Amintiri despre „Gândirea” sunt ultimele însemnări ale academicianului Nichifor Crainic înainte de a pleca în viața de dincolo de mormânt. Redactate în anul 1971, aceste memorii inedite vorbesc despre elita interbelică ce s-a făcut remarcată prin opere de spiritualitate românească (ortodoxie literară, ortodoxie artistică) în paginile revistei „Gândirea”, cea mai importantă revistă autohtonă din secolul al XX-lea: Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Tudor Vianu, poetul Ion Pillat, Emanoil Bucuța, Alexandru Busuioceanu, Dumitru Stăniloae, poetul Ștefan Baciu, Ovidiu Papadima, Victor Papilian, Victor Ion Popa, poetul Radu Gyr, poetul Nicolae Crevedia, George Breazul, Oscar Walter Cisek, Zaharia Stancu, Mateiu Caragiale, profesorul de istoria religiilor Emilian Vasilescu etc.

„Am considerat întotdeauna Gândirea drept revista cea mai frumoasă apărută vreodată în România și în Europa. Era foarte arătoasă, elegantă, tipărită pe o hârtie gălbuie... și se publica sub direcția lui Crainic și a unei grupări din care făceau parte scriitorii cei mai de seamă dintre cele două războaie.” (Vintilă HORIA)

„Se strânsese elita ţării în jurul acestei reviste. Pentru ce credeţi? Pentru un scop foarte profund. Acela că existând acum România Mare trebuie să-i dăm o directivă românească pentru a crea o cultură românească pe măsura României Mari. Ăsta a fost idealul acestei reviste. Când a venit în ţară celebrul filosof german Hermann von Keyserling, am fost însărcinat de guvern să-l conduc eu prin ţară. Mi-a cerut să-l duc să ia contact cu diferitele cercuri intelectuale. L-am dus în cercul de la Viaţa românească, l-am dus în cercul lui Densuşianu, l-am dus în cercul fantomatic al Convorbirilor literare şi l-am dus şi-n cercul lui Lovinescu, El se informa pentru a scrie o carte pe care a şi scris-o – Analiza spectrală a Europei – în care defineşte toate popoarele Europei după mentalitatea lor. Fireşte, l-am iniţiat şi-n cercul revistei noastre. Ce a găsit el specific în mişcarea noastră culturală? Celelalte nici nu l-au interesat. A spus că sunt idei de împrumut din străinătate. Aşa erau. L-a interesat fiindcă avea idei proprii şi zicea el că pe baza ideologiei Gândirii poporul nostru poate crea în orientul Europei o nouă cultură neobizantină. Aceasta era părerea lui...”
„Printr-un concurs fără deliberare prietenii gândirişti îşi alegeau ce-aveau mai bun şi aduceau la revista lor. Rareori dacă era cazul să solicit colaborarea cuiva. Ion Pillat se achita cel mai regulat. Lucian Blaga, trăind mai mult peste hotare, la fel. Vasile Voiculescu, Victor Ion Popa, Victor Papilian, profesor la Cluj, tot aşa.
O dată pe an ne întâlneam cu toţii la o agapă stropită cu vin. Atunci ne vedeam toţi cu noii veniţi, bucuroşi că se cunosc cu cei mari care începeau să fie academicieni ori să fie încununaţi cu premii de stat, deşi niciodată, pe cât ştiu, nici un gândirist n-a intervenit pentru onoruri şi n-a tămâiat pe vreunul de care ele depindeau.
Ce putere i-a adunat în jurul acestei reviste unul şi unul? A afişat Gândirea vreun principiu estetic? Vreun principiu etnic? Vreun principiu moral? Fiecare şi toate la un loc ar fi fost prea puţin. Ar fi fost mărunţişuri în jurul cărora creând câte o bisericuţă pentru a da prilejul unui criticastru ambiţios să se erijeze în cap de şcoală şi în teoretician al unor lucruri arhicunoscute, împrumutate din banalităţile sterile internaţionale. În locul acestor mărunţişuri, componente ale artei, am afirmat un principiu mai presus de toate, care le cuprinde pe toate şi pe toate le fecundează. Acest principiu al revistei Gândirea, care a deosebit-o de toate publicaţiile celelalte, e spiritualitatea românească...” (academicianul Nichifor Crainic)


Comentarii clienti: