Slide background Image layer

Ucenicia în fața Crucii

Ar trebui să înțelegem că fără Domnul nu putem face nimic. Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte. Prin urmare, trebuie să trăim cu conștiința de sine aproape nulă a ego-ului nostru și să acționăm întotdeauna cu smerenie chenotică, drept slugi netrebnice și slujitori de calitate (adică cr...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Întrebări incomode și răspunsuri imparțiale

A înţelege nevoia sufletului tânăr de a se lămuri cu privire la veşnicele probleme, care sunt greu de rezolvat, este extrem de important. În această carte se face o încercare de a se răspunde fără idei preconcepute, în chip demn de încredere, la întrebări spinoase, care supun totul îndoielii, dar co...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Tâlcuiri și cateheze- vol II- Tâlcuiri la sfintele slujbe

"Liturghia noastră, dragii mei, este o logodnă cu Hristos, o nuntă. Ne duce în împărăția Lui. Apoi vom ieși din nou ca să mergem la casa noastră cu patimile noastre, cu păcatele noastre, cu mizeriile noastre. N-are nici o importanță! Vom merge iarăși la Liturghie, Îl vom răpi iarăși pe Hristos, ne v...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Talcuiri la Filocalie vol 3- Sfantul Isihie Cuvant despre trezvie

"Dumnezeu ne-a dat mintea nu pentru cele la care noi o folosim, ci pentru lucrarea ei ascunsa. Mintea are propria ei lucrare, care este urmarirea cu priveghere a lui Dumnezeu, atentia pentru a nu se imprastia, pentru a nu fi cucerita si innegrita de ganduri; este trezvia, vederea lui Dumnezeu. " A...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Povatuiri din Sfantul Munte. Convorbiri cu duhovnici contemporani

Fie ca te afli in lume, fie ca te afli pe varful Athonului, esti un luptator si trebuie sa iei aminte. Mai cu seama in lume, unde pricinile de sminteala sunt mai multe, precum si de pacatuire, lupta se impune sa fie mai puternica si mai lipsita de concesii. Mai ales, e nevoie de atentie la ganduri...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Tâlcuiri la Filocalie vol 1 - Avva Isaia cuvinte ascetice

"... asadar, ne-am predat inima lui Dumnezeu ca s-o deschida El, si-o va deschide celui care staruie, lupta, nu se razvrateste, nu se impotriveste, nu este nerabdator, ci asculta. Celui care asteapta rabdator si zice: va veni si ceasul acela. Si intr-adevar, ceasul va veni! Cu neputinta sa nu vina! ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Tâlcuiri şi Cateheze – Vol.I - Tâlcuire la viaţa Cuviosului Nil Calavr...

"Chiar dacă obosesc la rugăciune, în înfățișarea mea înaintea lui Dumnezeu, chiar dacă nu-l cunosc pe Dumnezeu, chiar dacă moțăi, sau nu înțeleg, sau îmi fug cuvintele rugăciunii, sau trăiesc în mii de întunecimi, sunt sigur că în această neștiință a mea, în orbecăiala mea, în acest întuneric al me...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Gheronda Efrem Katunakiotul- Teologul și pedagogul pustiei

Teologia este rezultatul rugăciunii. Rugăciunea este rezultatul ascultării. Când ai ascultarea, vei afla și ugăciunea, vei afla și Teologia! Când nu ai ascultarea, nu afli nimic! Și de ai avea ceva, o să-l pierzi. În primul rând, rădăcina este ascultarea. Ai făcut ascultare, vei afla rugăciunea. Se ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Dragoste, sexualitate și Taina Cununiei

Căsătoria este o ceremonie bisericească şi nu o afacere privată. Este un eveniment social, şi nu o chestiune individualistă. Acesta e motivul pentru care atât la începutul Logodnei, cât al Cununiei diaconul se roagă „pentru mântuirea tuturor”, „pentru pacea a toată lumea” şi „pentru tot clerul şi po...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Sfântul Vasile de Ostrog. Minuni contemporane (după anul 1968)

Sfântul Vasile din Ostrov - unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai sârbilor, s-a născut în Herţegovina, la 28 decembrie 1610, într-o familie evlavioasă. De mic a fost dus la mănăstire. Înainte de a împlini 30 de ani a fost făcut episcop. Despre Sfântul Vasile de la Ostrog se spune că avea darul de ...

Vezi detalii

Cuvinte de aur vol X. Biserica şi Taina Sfintei Preoţii

Prelucrare de Ieromonahul Benedict Aghioritul Traducere Pr. Victor Manolache


23.00 18.4

Autor: Sfântul Ioan Gură de Aur

Editura: Egumeniţa

Format: 13/20

Pagini: 496

ISBN: 978-660-550-264-2

Cu Harul lui Dumnezeu Celui întreit în Persoane, şi cu mijlocirile Învăţătorului Ioan Gură de Aur, Dascălul Bisericii Universale, purcedem la editarea celui de-al zecelea volum din seria Cuvinte de aur, având ca temă Biserica şi Taina Preoţiei. Volumul cuprinde pe larg învăţături despre Biserică, despre mersul la biserică, despre Preoţie, preot şi predicator, despre păcatul osândirii preotului, despre episcop şi hirotonie .
Biserica este caracterizată de către Învăţătorul Ioan Hrisostom drept „Taina cea mare” care s-a descoperit la plinirea vremii. Despre întemeierea ei au proorocit toate: Cerul este pentru Biserică, nu Biserica pentru cer. Există Biserica cerească, Biserica îngerilor, în înţelesul general, dar următoare acesteia, şi Biserica în sens restrâns. Biserica îşi are începutul odată cu crearea protopărinţilor şi a fost reîntemeiată în chip definitiv de către Hristos ca un Rai. Ea constituie un trup al cărei element dumnezeiesc este capul, elementul omenesc fiind alcătuit din membrele vrednice sau nevrednice. Unitatea Bisericii este păstrată prin prezenţa lui Hristos în mijlocul ei.
Nu există şi nici nu va exista altceva mai puternic decât Biserica. Ea este mai puternică decât cerul. Câţi n-au atacat-o? Toţi, însă, au pierit, în timp ce Biserica rămâne în veac. Numai că atunci, în vremurile Sfântului Ioan Gură de Aur, ca şi astăzi, creştinii nu puteau să perceapă dimensiunea şi scopul Bisericii.
Care este scopul Bisericii? Scopul ei îl poate afla cineva prin participarea la viaţa Bisericii care, din nefericire, nu este şi nici nu se desfăşoară aşa cum trebuie. Pretextele şi justificările creştinilor de atunci sunt întocmai ca şi cele ale creştinilor de astăzi. Ne necăjeşte căldura, frigul, faptul că nu înţelegem cele spuse în Biserică, şi altele asemănătoare. Tuturor acestor pretexte le răspunde pe măsură Învăţătorul cu „gură de aur”.
Taina Preoţiei este harismă dumnezeiască şi slujirea care se potriveşte îngerilor: „Se săvârşeşte pe pământ, însă are rânduiala lucrurilor cereşti”. De aceea nu este îngăduit să dorească preoţia oamenii care sunt lipsiţi de însuşirile necesare: de iubire faţă de turmă, de râvnă, de smerenie, de capacitate învăţătorească şi conducătoare. Responsabilităţile preotului sunt foarte grele, pentru că el îşi asumă lucrarea mântuirii sufletelor. Problemele şi greutăţile lui sunt multe. Păcatele se vindecă cu greutate neînchipuită, de aceea este nevoie de mare atenţie pentru alegerea persoanelor potrivite. O mare importanţă trebuie să se acorde păcatului iubirii de stăpânire, pentru că acesta sfâşie şi pierde Biserica.
Preotul este omul cel mai bun şi mai preţios pe care-l are lumea. Este îngerul lui Dumnezeu şi mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni. El aduce oamenilor învăţăturile dumnezeieşti. Deci în ce mod trebuie să fie primit de către credincioşi? Cinstea care trebuie să i se acorde preotului este pe măsura vredniciei lui. De aceea sfântul Ioan condamnă cu tărie osândirea adusă preotului, care îi atinge şi pe păstorii vrednici: „Nimic nu pierde atât Biserica cât această boală. Şi aşa cum un trup care nu este întărit cu acrivie prin legătura nervilor, naşte multe boli şi face viaţa de nesuportat, la fel şi o Biserică, dacă nu este încinsă cu lanţul statornic şi puternic al iubirii, naşte războaie nenumărate, înteţeşte mânia lui Dumnezeu şi se face cauză a multe ispite”.
Comandantul războiului duhovnicesc este episcopul. Din acest motiv, generalul acesta trebuie să fie un războinic experimentat, pentru că lupta lui este dusă împotriva stăpânirilor întunericului. Mai ales „trebuie să fie dăruit cu har şi pace”. Grija pentru toţi este scopul Bisericii, de aceea calităţile episcopului sunt menţionate îndeosebi în cuvintele despre preoţie ale Sfântului Învăţător cu gura de aur. Grija episcopului nu trebuie să se limiteze doar la biserica locală peste care a fost pus întâistătător, ci trebuie să cuprindă întreaga Biserică a lui Hristos.
O importanţă specială trebuie să acorde episcopul hirotoniilor celor care vin la el, pentru că greutatea şi responsabilitatea lor cad asupra săvârşitorului. Cu siguranţă că „Dumnezeu îi hirotoneşte pe toţi şi lucrează prin toţi”, chiar dacă sunt nevrednici, şi aceasta se întâmplă „ca să se mântuiască poporul”. Dar „primejdia se abate asupra acelora care îşi pun mâinile fără luare aminte, hirotonind la întâmplare”.
Toate aceste subiecte le vom lectura urmărind pana iscusită a Sfântului Părinte.
Suntem datori să adresăm multe mulţumiri tuturor celor care au ajutat în diferite moduri la finalizarea acestei lucrări.
Ne rugăm cu smerenie ca Sfântul să-i răsplătească pentru ostenelile lor.
Benedict Ieromonahul,
Schitul Nou,


Comentarii clienti: