Slide background Image layer

Ingerul Craciunului

…Bradul se afla deja de mult pe podea. Bătrâna-doică desfăcea pachetele, scoţând din ele franzele gustoase, covrigei împletiţi, brânză, carne, ouă. Apoi a împodobit bradul cu lumănâri şi dulciuri. Copiii tot nu puteau a crede ochilor. Ei admirau „îngerul”. Şi tăceau fără a se mişca. „Îngerul Crăciu...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Am vorbit cu Sfântul Nectarie...Mărturii autentice

Am redat mai multe mărturii despre Sfântul Nectarie şi mănăstirea acestuia, mărturiile autentice ale altor persoane, dintre care unele au trăit lângă Sfântul în mănăstirea lui, alţii l-au cunoscut în Eghina sau altundeva, alţii au auzit relatări despre el. Toate aceste mărturii încearcă să schiţeze ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Povețe pentru monahi

Frate, ai venit la mănăstire ca să te mântuieşti, nu ca să îţi pierzi mântuirea; să munceşti, nu să trândăveşti. Ia aminte la acestea, iubite monah! Le ai pe toate de-a gata: hrana, îmbrăcămintea, casa şi pe celelalte. Nu plăteşti chirie sau alte cheltuieli. Ce îţi mai rămâne, decât să te îngrijeşti...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Au fost și ei cândva copii- Sfântul Iacov Tsalikis

Sfintii nostri, precum și marii părinți și asceți ai nostri au fost si ei candva copii! Pentru micul Iacov cele de pe pământ si cele din ceruri au devenit una. Si semăna acum cu acele păsări de toamnă, pe care le vezi intr-o clipa zburând cu aripile deschise în imbrățișarea cerului, iar în clipa ur...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Despre neprihănire putere – frumuseţe

Neprihănirea este frumuseţea mistică a sufletului, care se răsfrânge pe chip, în purtare, în vorbe, în întreaga bună creştere a tânărului şi a tinerei. La tinerii şi tinerele care sunt feciorelnici poţi vedea prospeţime şi frumuseţe pe chipul lor; strălucire în ochii care sunt oglinda sufletului, l...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Calea mântuitoare

În Biserică se află hrana adevărată a sufletelor noastre: Cuvântul lui Dumnezeu, Tainele, slujbele dumnezeieşti sau lecturile, cântările, ritualurile sfinte care ne hrănesc mintea şi inima. Mergeţi mai des şi împărtăşiţi-vă cu mintea, inima şi buzele voastre de nestricăciune. În lume, vă hrăniţi me...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Îngerul în trup. Sfântul Macarie cel Mare, Egipteanul

Creştinii ştiu că sufletul este mai de cinste decât toate cele create, pentru că doar omul a fost creat „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Ia seama cât de mare este cerul şi pământul, şi cât de mari şi slăvite sunt creaturile care se găsesc deasupra acestora! Omul însă este mai cinstit decât ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Realităţi pe care nu trebuie să le uităm

Realitati pe care nu trebuie să le uităm: ispitele, păcatele noastre, vicleniile demonilor, amintirea morţii, pocăinţa noastră, mântuirea noastră, judecata, veşnicia *** Cercetând Sfânta Scriptură vedem că se vorbeşte foarte mult despre diavol şi despre lucrarea lui, ca şi despre Hristos şi lu...

Vezi detalii
Slide background Image layer

In pragul bisericii. Întrebări şi răspunsuri

În această carte sunt adunate întrebări, care îi apar cel mai des omului în calea către Biserică. La aceste întrebări răspunde un propovăduitor şi publicist contemporan, ieromonahul Macarie (Marchiş). Odată părintele Macarie a fost întrebat: De ce există în Biserica Ortodoxă atâtea lucruri inutile, ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Calea familiei

Familia este o minune imposibil de explicat, deşi se fac o mulţime de încercări în acest sens. Gândiţi-vă: doi oameni necunoscuţi, străini unul celuilalt, absolut diferiţi – bărbat şi femeie – se întâlnesc, comunică o vreme oarecare, apoi încep să trăiască împreună, să doarmă împreună, să nască copi...

Vezi detalii

Leacuri şi reţete mânăstireşti. Nr. 15 (aprilie-iunie 2017)


2.00 2.00

Autor:

Editura: Lumea Credintei

Format: 13/20

Pagini: 96

ISBN:

EDITORIAL – O RELIGIE „VERDE”?

Ne îndreptăm, cu paşi mari şi grăbiţi, spre o nouă viziune asupra vieţii, asupra naturii, dar şi asupra naturii umane chiar. Secolul 20 a fost secolul marilor descoperiri ştiinţifice, care au produs salturi nemaivăzute în domeniul sănătății: medicamente senzaţionale, operaţii incredibile, transplanturi spectaculoase, terapii futuriste etc. Însă pe măsură ce omul se însănătoşea (a se citi: trăia mai mult), natura înconjurătoare se îmbolnăvea. Oamenii aveau speranţă de viaţă din ce în ce mai mare; în schimb, mediul înconjurător devenea din ce în ce mai poluat, mai agresat, mai secătuit în resurse. Un posibil paradox? Un om sănătos într‑un mediu bolnav? Da, putem spune şi aşa. Astfel au apărut temele şi îngrijorările reale care priveau mediul înconjurător, animalele, plantele, ecosistemele, lanţul trofic. Căci aici se dezvolta nestingherit agresiunea! Până când, după anii ’70, au apărut legile de protejare a mediului, remediile concrete, măsuri viguroase. Planeta e una singură, iar noi suntem acum peste 7 miliarde, asta fără să luăm în calcul şi urmaşii noştri. Lor ce le mai lăsăm? Creditele şi poluarea?!

Orice acţiune are parte şi de reacţiune – este o lege a firii. Chimia în exces din viaţa noastră a atras, în ultimii ani, o întoarcere spre verde, spre natură. Dar această întoarcere înregistrează şi ea, acum, excesele ei. Mai precis: o grijă aproape obsesivă faţă de ceea ce mâncăm, o preocupare deosebită pentru monitorizarea sănătăţii (mergând până la adevărate obsesii ale investigaţiilor), o teamă difuză la ideea îmbolnăvirii prin contaminare cu viruşi, o supradimensionare a efectelor remediilor naturiste, o stare de spirit angoasantă faţă de potenţialele pericole din vaccinuri şi alte terapii bazate pe medicamente de sinteză etc. Desigur, există și reacţii adverse, au fost şi cazuri izolate de eşec, însă regula a funcţionat şi funcţionează: vaccinurile previn apariţia şi dezvoltarea unor boli grave. Recent se vorbeşte despre reapariţia rujeolei la copii, pe scară mare. Aceştia, fără vaccin, au mari şanse chiar să moară. Îi expunem cu bună știință la această nedorită eventualitate? Merită, oare? Cine îşi poate asuma acest uriaş risc…?

Prieteni, măsura este semnul inteligenţei. Iar Dumnezeu aşa ne vrea: deştepţi! Să păstrăm măsura şi aşa vom avea şi sănătate, şi starea de bine, şi bucuria de a trăi.

Răzvan Bucuroiu
Articole asociate:

Măslinele – origini / proprietăţi curative / calităţi nutritive
Puterea tămăduitoare a usturoiului verde
Untişorul alungă astenia de primăvară
Sfecla roşie – un ajutor în refacerea celulelor hepatice


Comentarii clienti: