Slide background Image layer

Am vorbit cu Sfântul Nectarie...Mărturii autentice

Am redat mai multe mărturii despre Sfântul Nectarie şi mănăstirea acestuia, mărturiile autentice ale altor persoane, dintre care unele au trăit lângă Sfântul în mănăstirea lui, alţii l-au cunoscut în Eghina sau altundeva, alţii au auzit relatări despre el. Toate aceste mărturii încearcă să schiţeze ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Povețe pentru monahi

Frate, ai venit la mănăstire ca să te mântuieşti, nu ca să îţi pierzi mântuirea; să munceşti, nu să trândăveşti. Ia aminte la acestea, iubite monah! Le ai pe toate de-a gata: hrana, îmbrăcămintea, casa şi pe celelalte. Nu plăteşti chirie sau alte cheltuieli. Ce îţi mai rămâne, decât să te îngrijeşti...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Au fost și ei cândva copii- Sfântul Iacov Tsalikis

Sfintii nostri, precum și marii părinți și asceți ai nostri au fost si ei candva copii! Pentru micul Iacov cele de pe pământ si cele din ceruri au devenit una. Si semăna acum cu acele păsări de toamnă, pe care le vezi intr-o clipa zburând cu aripile deschise în imbrățișarea cerului, iar în clipa ur...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Despre neprihănire putere – frumuseţe

Neprihănirea este frumuseţea mistică a sufletului, care se răsfrânge pe chip, în purtare, în vorbe, în întreaga bună creştere a tânărului şi a tinerei. La tinerii şi tinerele care sunt feciorelnici poţi vedea prospeţime şi frumuseţe pe chipul lor; strălucire în ochii care sunt oglinda sufletului, l...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Calea mântuitoare

În Biserică se află hrana adevărată a sufletelor noastre: Cuvântul lui Dumnezeu, Tainele, slujbele dumnezeieşti sau lecturile, cântările, ritualurile sfinte care ne hrănesc mintea şi inima. Mergeţi mai des şi împărtăşiţi-vă cu mintea, inima şi buzele voastre de nestricăciune. În lume, vă hrăniţi me...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Îngerul în trup. Sfântul Macarie cel Mare, Egipteanul

Creştinii ştiu că sufletul este mai de cinste decât toate cele create, pentru că doar omul a fost creat „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Ia seama cât de mare este cerul şi pământul, şi cât de mari şi slăvite sunt creaturile care se găsesc deasupra acestora! Omul însă este mai cinstit decât ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Realităţi pe care nu trebuie să le uităm

Realitati pe care nu trebuie să le uităm: ispitele, păcatele noastre, vicleniile demonilor, amintirea morţii, pocăinţa noastră, mântuirea noastră, judecata, veşnicia *** Cercetând Sfânta Scriptură vedem că se vorbeşte foarte mult despre diavol şi despre lucrarea lui, ca şi despre Hristos şi lu...

Vezi detalii
Slide background Image layer

In pragul bisericii. Întrebări şi răspunsuri

În această carte sunt adunate întrebări, care îi apar cel mai des omului în calea către Biserică. La aceste întrebări răspunde un propovăduitor şi publicist contemporan, ieromonahul Macarie (Marchiş). Odată părintele Macarie a fost întrebat: De ce există în Biserica Ortodoxă atâtea lucruri inutile, ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Calea familiei

Familia este o minune imposibil de explicat, deşi se fac o mulţime de încercări în acest sens. Gândiţi-vă: doi oameni necunoscuţi, străini unul celuilalt, absolut diferiţi – bărbat şi femeie – se întâlnesc, comunică o vreme oarecare, apoi încep să trăiască împreună, să doarmă împreună, să nască copi...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Mamele eroine ale Sfinţilor Trei Ierarhi

Emilia, Nona şi Antuza au fost cele trei mame eroine care prin viaţa lor s-au învrednicit de bucuria de a fi trecute în rândul sfinţilor. Acestea au primit cununa cea neveştejită a slavei veşnice, dar şi laudele, cinstirea şi recunoştinţa creştinilor, pentru că familiile lor au dat mulţi sfinţi Bise...

Vezi detalii

Canon de pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortati


10.00 10.00

Autor: ***

Editura: Bizantina

Format: 14.5/20.5

Pagini: 93

ISBN: 973-9492-14-2-I

Pacatul este o realitate care apasa asupra fiintei noastre launtrice si afecteaza viata noastra si a celor din jurul nostru. Cine crede ca pacatul este un lucru care preocupa numai pe cei care merg la biserica, iar pentru cei necredinciosi el nu exista, se amageste cumplit. Pacatul este un lucru grav, indiferent daca il constientizam sau nu, indiferent daca il acceptam sau nu. Cea mai mare ratacire a omului contemporan este tendinta ipocrita si complice de a “scapa” de povara consecintelor pacatului, prin incercarea de a-l desfiinta ca notiune, prin scoaterea cuvantului din vocabular sau prin exilarea lui in limbajul “bisericosilor”. Ce bine ar fi fost sa putem scapa de chinurile propriei noastre constiinte in urma unei crime, scotand notiunea de crima din vocabular! Este o amagire foarte mare, ca si cum ar incerca cineva sa spuna ca nu este bolnav pentru ca nu exista boala, el bolnav fiind. Numai ca acest lucru deocamdata nu este posibil.

Cu toate stradaniile omului de astazi de a-si usura constiinta ridicand la stare de “normalitate” cele mai evidente stari de cadere de la normalitate sau de anormalitate, raman inca suficiente semne ca oamenii, cei mai multi, sunt deseori departe de a se afla intr-o stare optimala de sanatate sau intr-o stare multumitoare de liniste sufleteasca. Ei bine, ceea ce in limbajul bisericesc numim pacat nu este nimic altceva decat o astfel de stare de cadere sau de alunecare de la starea de normalitate sau de sanatate.

Ne putem afla intr-o stare prelunga sau continua de pacat, dupa cum putem savarsi numai anumite gesturi, mai mici sau mai importante, care se constituie in cadere sau in alunecare de la firesc – nu pentru ca asa spune Biserica sau preotul, nu pentru ca asa ar spune o conventie sau lege, mai mult sau mai putin arbitrara, ci pentru ca, in realitate, acestea afecteaza starea de normalitate a omului.

Exista o lume launtrica, interioara omului, mai reala – daca se poate spune asa - , oricum, mai importanta pentru existenta fiintei umane decat realitatea aceasta exterioara, materiala, usor observabila. Dar pentru ca ceea ce se intampla inlauntrul nostru, in adancurile uneori de nepatruns ale fiintei noastre, nu este la vedere, nu poate fi masurat, suntem tentati sa minimalizam pana la neluare in seama aceste lucruri, aceasta lume de taina care este sufletul nostru.


Comentarii clienti: