Slide background Image layer

Am vorbit cu Sfântul Nectarie...Mărturii autentice

Am redat mai multe mărturii despre Sfântul Nectarie şi mănăstirea acestuia, mărturiile autentice ale altor persoane, dintre care unele au trăit lângă Sfântul în mănăstirea lui, alţii l-au cunoscut în Eghina sau altundeva, alţii au auzit relatări despre el. Toate aceste mărturii încearcă să schiţeze ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Povețe pentru monahi

Frate, ai venit la mănăstire ca să te mântuieşti, nu ca să îţi pierzi mântuirea; să munceşti, nu să trândăveşti. Ia aminte la acestea, iubite monah! Le ai pe toate de-a gata: hrana, îmbrăcămintea, casa şi pe celelalte. Nu plăteşti chirie sau alte cheltuieli. Ce îţi mai rămâne, decât să te îngrijeşti...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Au fost și ei cândva copii- Sfântul Iacov Tsalikis

Sfintii nostri, precum și marii părinți și asceți ai nostri au fost si ei candva copii! Pentru micul Iacov cele de pe pământ si cele din ceruri au devenit una. Si semăna acum cu acele păsări de toamnă, pe care le vezi intr-o clipa zburând cu aripile deschise în imbrățișarea cerului, iar în clipa ur...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Despre neprihănire putere – frumuseţe

Neprihănirea este frumuseţea mistică a sufletului, care se răsfrânge pe chip, în purtare, în vorbe, în întreaga bună creştere a tânărului şi a tinerei. La tinerii şi tinerele care sunt feciorelnici poţi vedea prospeţime şi frumuseţe pe chipul lor; strălucire în ochii care sunt oglinda sufletului, l...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Calea mântuitoare

În Biserică se află hrana adevărată a sufletelor noastre: Cuvântul lui Dumnezeu, Tainele, slujbele dumnezeieşti sau lecturile, cântările, ritualurile sfinte care ne hrănesc mintea şi inima. Mergeţi mai des şi împărtăşiţi-vă cu mintea, inima şi buzele voastre de nestricăciune. În lume, vă hrăniţi me...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Îngerul în trup. Sfântul Macarie cel Mare, Egipteanul

Creştinii ştiu că sufletul este mai de cinste decât toate cele create, pentru că doar omul a fost creat „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Ia seama cât de mare este cerul şi pământul, şi cât de mari şi slăvite sunt creaturile care se găsesc deasupra acestora! Omul însă este mai cinstit decât ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Realităţi pe care nu trebuie să le uităm

Realitati pe care nu trebuie să le uităm: ispitele, păcatele noastre, vicleniile demonilor, amintirea morţii, pocăinţa noastră, mântuirea noastră, judecata, veşnicia *** Cercetând Sfânta Scriptură vedem că se vorbeşte foarte mult despre diavol şi despre lucrarea lui, ca şi despre Hristos şi lu...

Vezi detalii
Slide background Image layer

In pragul bisericii. Întrebări şi răspunsuri

În această carte sunt adunate întrebări, care îi apar cel mai des omului în calea către Biserică. La aceste întrebări răspunde un propovăduitor şi publicist contemporan, ieromonahul Macarie (Marchiş). Odată părintele Macarie a fost întrebat: De ce există în Biserica Ortodoxă atâtea lucruri inutile, ...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Calea familiei

Familia este o minune imposibil de explicat, deşi se fac o mulţime de încercări în acest sens. Gândiţi-vă: doi oameni necunoscuţi, străini unul celuilalt, absolut diferiţi – bărbat şi femeie – se întâlnesc, comunică o vreme oarecare, apoi încep să trăiască împreună, să doarmă împreună, să nască copi...

Vezi detalii
Slide background Image layer

Mamele eroine ale Sfinţilor Trei Ierarhi

Emilia, Nona şi Antuza au fost cele trei mame eroine care prin viaţa lor s-au învrednicit de bucuria de a fi trecute în rândul sfinţilor. Acestea au primit cununa cea neveştejită a slavei veşnice, dar şi laudele, cinstirea şi recunoştinţa creştinilor, pentru că familiile lor au dat mulţi sfinţi Bise...

Vezi detalii

Parinti si copii Vol. I


25.00 25.00

Autor: Arhim. Simeon KRAIOPOULOS

Editura: Bizantina

Format: 20/14

Pagini: 240

ISBN: 6422752000437

Extras din volumul I, capitolul 1. Iubirea – temelia familiei Tema cu care ne vom ocupa anul acesta la intrunirile noastre este: Parinti si copii. Vom examina aceasta tema din perspectiva psihologica si din perspectiva crestina. In zilele noastre, mai ales zilele acestea cand sarbatorim saptamana dedicata copilului, se spun multe despre parinti si despre copii din punct de vedere psihologic si pedagogic.

Uneori insa, toate acestea sunt lipsite de perspectiva crestina, de lumina Evangheliei, de adevarul Domnului nostru Iisus Hristos. Si fara acest adevar, toate cele spuse sunt neinsufletite si nu pot ajuta atat cat promit. Insa lumea, in majoritatea ei, spera si se sprijina mult pe acestea. Eu personal cred ca, psihologia singura si pedagogia singura, daca nu primesc pecetea harului lui Dumnezeu, harul Duhului Sfant, nu pot ajuta cu nimic, ba mai mult, pot fi chiar vatamatoare.

Premize pentru temelii sanatoase in viata omului Dupa psihologia contemporana si dupa stiinta pedagogiei, temeliile vietii omului se pun in primii cinci-sase ani ai copilariei. Intr-un fel anume, forma pe care o ia copilul in acesti ani, trairile pe care le are copilul in acesti primi cinci-sase ani sunt acelea care determina si influenteaza viata omului pana la adanci batranete, pana la moartea sa. Si cunoastem bine ca la aceasta varsta, copilul, de regula, este in mana parintilor si mai ales in mainile mamei., intrucat nu merge inca la scoala. Daca ceea ce spun psihologia si pedagogia este adevarat, si se pare ca este, dar nu intr-o masura absoluta, desigur – vom vedea mai tarziu de ce – daca, in orice caz, pana la un anume punct asa stau lucrurile, atunci acest lucru este foarte important si trebuie sa-i dam atentia cuvenita noi toti si Biserica care se ingrijeste de formarea credinciosilor ei si in special a copiilor mici.

Din moment ce, la aceasta varsta la care sunt asezate temeliile vietii omului, copilul este in mainile parintilor, ale mamei in special, trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a avea cei mai buni parinti, si in special cele mai bune mame. Adica, sa fie, cat este posibil bine formati, dar mai ales sa fie ei insisi echilibrati psihologic, renascuti duhovniceste, pentru a-si putea ajuta copiii. Nu numai sa nu le faca rau, sa nu le provoace traume – lucru care se intampla din nefericire adeseori – nu numai sa-i fereasca de rau, ci sa-i ajute pe copiii care vin in aceasta lume cu diferite predispozitii, intr-o directie sau alta, pentru a evita pericolele cu care se vor confrunta in viata si pentru a deveni, astfel, oameni corecti si echilibrati.


Comentarii clienti: